Media : MtUhTaaviriTevLanue2024.eaf


- Aperçu -

00:02
00:05
Vaipae'e, Ua Huka, le 29 mars 2024,
00:05
00:12
Marie TEIKITOHE, rencontre avec Teva, vaia TAAVIRI;
00:13
00:15
Ena me te TAAVIRI i Taipivai.
00:19
00:26
Donc, je je répète : Esst-ce que tu acceptes d'être enregistré, que ça soit archivé et que tout le monde écoute ?
00:26
00:27
Oui.
00:29
00:34
On va parler de la place de la langue marquisienne dans le système éducatif actuel.
00:39
00:48
Kapo iho nei, u pe'au mai 'oe i tenei, e hana'ia nei titahi hana ka'uo'o i 'oto o te ha'e hamani, te tau papua hamani no te hakahua mai i te 'eo 'enana.
00:49
00:50
E.
00:50
00:52
E aha te tumu o te'ā koho'a'ia ?
00:53
01:02
'Omua ana 'oa, te'ā koho'a e koho'a e ha'ahua haka'ua i te 'eo 'enana io he ha'e hamani, na te mata'a'ama.
01:02
01:04
C'est notre inspectrice.
01:04
01:11
Te mata'a'ama o mea, Titi'ehu, Aline HEITAA.
01:13
01:15
O īa, mi Hiva Oa, mi Puama'u.
01:15
01:22
To īa hua-mai-'ia, to īa hua'ia mai i te Henua 'Enana mea, mea a'ahi i te tau tumuhakako,
01:23
01:25
oia'a 'omua ana 'oa ta īa mea i 'ite,
01:25
01:27
paotu te tau ha'e hamani -
01:27
01:31
to īa hua-mai-'ia i te 'ehua e 'ua tautini 'onohu'u ma va'u.-
01:31
01:32
Deux mille dix-huit.
01:33
01:39
To īa he'e-mai-'ia, paotu te tau ha'ehamani, paotu te tau to'iki ia tekao mai ana'e ma he 'eo farani, ma he 'eo hao'e,
01:39
01:42
Te'ā tau kakiū to'iki e to'u 'ehua,
01:42
01:46
to'u 'ehua, 'eo hao'e.
01:46
01:51
Noatu te'ā tau kaka'avai, he ma'a'ehi, i uta,
01:51
01:56
pao'ia mamao io te Henua 'Enana, tau to'iki tekao ana'e ma he 'eo hao'e.
01:56
01:58
'I'ā to īa pūkina'ia, pe'au ai :
01:58
02:02
"E hana i titahi hana no te ha'apohu'e i te 'eo 'enana;
02:02
02:08
No te mea mi te mea tenei tamaiti e to'u 'ehua ia tekao ana'e ma he 'eo farani, ma he 'eo hao'e,
02:08
02:10
e mo'ehu te 'eo 'enana.
02:11
02:12
Mo'ehu.
02:13
02:14
E.
02:15
02:18
Tenei, i 'una o te kaituto'ia ho'i o te'ā tau po'i i 'omua,
02:19
02:24
enfin te'ā tau po'i no te ha'ahua mai haka'ua i te 'eo 'enana, mea hananui.
02:24
02:29
Mea hananui no te mea tau motuakui, nui'ia tau motuakui hou.
02:29
02:31
On a des jeunes parents.
02:32
02:33
Ia tekao ana'e ma he 'eo farani.
02:35
02:40
Oia'a anaiho tau po'i tau 'enana motue e tekao nei ma he 'eo 'enana, tau koko'oua.
02:40
02:44
Tau motuakui, a'e tekao ma he 'eo 'enana, ia tekao ana'e ma he 'eo hao'e.
02:45
02:48
Tenei i 'oto o te ha'ehamani ma'akau'iai e hana i titahi hana.
02:49
02:55
Hana. Paotu te, te hana ka'uo'o i 'una o te 'eo 'enana.
02:57
03:01
Ha'amata'ia o matou i 'una o te'ā tau ha'akakai a te Hao'e.
03:01
03:03
La littérature française.
03:03
03:05
E hu'i ma he 'eo 'enana.
03:05
03:08
Hu'i ma he 'eo 'enana paotu te'ā tau ha'akakai.
03:09
03:13
No te aha a'i to'o'ia te tau ha'akakai o te Henua 'Enana ?
03:13
03:18
No te ha'akakai o te Henua 'Enana, te nui'ia o te tau ha'akakai, a'e hei me te tau to'iki.
03:19
03:22
Enā me te 'enana e mate, e kumia'ia.
03:22
03:24
Enā me te tau memau mea hauhau.
03:24
03:25
Tau vehine hae.
03:28
03:33
E, ia pao pipiki'e'e te'ā mou 'enana. Kotia te tumu kakī o te'ā toa, u kai ia īa.
03:34
03:37
Ako'e, i 'una o te hana, pehea'oa ia pe'au ana'e ?
03:40
03:41
C'est érotique ho'i.
03:41
03:44
Paotu te ha'akakai o te Henua 'Enana, enā me te'ā tau memau.
03:45
03:50
No 'ei'a hano'ia te'ā tau ha'akakai a te Hao'e, hu'i ma he 'eo 'enana.
03:50
03:52
Oia 'omua ana 'oa te hana i hana'ia.
03:52
03:56
Tenei, hakakko ana'e, ia hano ana'e ti'ohi i te'ā ha'akakai,
03:56
03:58
par exemple le Petit chaperon rouge,
04:00
04:02
ha'amau ana'e i ha'ehamani ma he 'eo 'enana.
04:02
04:03
Paotu.
04:03
04:04
E.
04:05
04:07
Ee, oiana.
04:07
04:08
Paotu te'ā tau memau.
04:08
04:10
Hana'ia e matou. Hu'i'ia e matou ma he 'eo 'enana.
04:11
04:14
Me'ā, me'ā i 'oto o te'ā hu'i'ia ma he 'eo 'enana,
04:14
04:17
te mea taetae e to'o te'ā tau, pehea 'oa ia pe'au ana'e,
04:18
04:21
Ce sont les valeurs qu'il y a derrière l'histoire.
04:21
04:23
Les valeurs qu'il y a derrière l'histoire.
04:23
04:24
E ma 'una atu,
04:24
04:31
ma 'una atu, te tau mea, te hakatu kaituto'ia o te'ā 'enana i 'oto o te ha'akakai.
04:31
04:33
To 'atou kaituto'ia.
04:33
04:35
Ha'ako'e'o mai mi 'oto o te'ā mea
04:36
04:38
te'ā tau 'enana i 'oto, ma he 'eo 'enana.
04:39
04:39
Ma he 'eo 'enana.
04:39
04:42
'E totahi atu, to matou hana'ia i te'ā hana,
04:42
04:46
enā me te tau ponatekao, a'e tatou e tekao nei haka'ua.
04:46
04:52
Hano'ia e matou 'umihi io te tau dictionnaire, io t etau papatuhuna 'eo 'enana,
04:52
04:56
tau koko'oua : pehea 'oa ia pe'au ana'e te'ā tekao, pehea 'oa ia pe'au ana'e,pehea 'oa ia pe'au ana'e.
04:56
04:59
Te'ā tau ponatekao me he mea "honie nui",
04:59
05:00
(e a)ha 'oa haka'ua ?
05:03
05:05
Mea "ha'ina pa'aki'i".
05:06
05:08
Ipuvai, ipuinu.
05:09
05:16
Tau ponatekao,to matou hana'ia i te'ā hana, hano'ia e pe'au i te'ā tau koko'oua pehea 'oa ia pe'au ana'e i tenei mea ?
05:17
05:19
'Ite 'oe, te'ā ha'akakai anaiho a te Hao'e.
05:20
05:25
Mea nui te tau ponatekao,, tau hakatu 'enana i 'oto a'e tatou e pe'au nei haka'ua.
05:26
05:27
Me te'ā mea e
05:28
05:29
ha 'oa ?
05:30
05:31
Ia 'ite ana'e 'oe
05:31
05:36
enā me te ve'i e harē ma he aoma'ama : 'a e tapa'o te'ā.
05:38
05:43
Pe'au'ia e matou "tapa'o" 'e i 'ite'iai te'ā ponatekao "tapa'o", na te Tahiti.
05:43
05:45
Hano'iai 'umihi ma he 'eo 'enana pehea te pe'au ma he 'eo 'enana.
05:46
05:49
Te'ā, te'ā hana e hana'ia'a.
05:49
05:55
Tenei, i 'Ua Pou, Taioha'e, Tahuata me 'Atu'ona,
05:55
06:00
'atou e tau ha'ehamani bilingue.
06:00
06:04
Donc ils ont 50% 'eo 'enana, 50% 'eo hao'e.
06:04
06:07
'E te maternelle : 100% 'eo 'enana.
06:08
06:09
Ua Pou, Tahuata.
06:09
06:15
E. CSP Hakahau, Tahuata, CSP Atu'ona me Patoa, Taioha'e.
06:15
06:17
Ce sont des écoles bilingues.
06:19
06:27
'E toitoi 'Ua Huna, enā e ha'atomo'ia mi ia 'Ua Huna nei i 'oto o te'ā tau mea, te'ā tau hakatu hamani ati'i'a.
06:28
06:32
Te'ā tau ha'e hamani i Taioha'e, tenei mea a'u e pe'au nei ia 'oe,
06:32
06:35
io 'atou même te tu'ako ma he 'eo 'enana.
06:35
06:37
Le sport ma he 'eo 'enana,
06:37
06:38
'Onohu'u ma to'u hora ma he 'eo.
06:38
06:39
Oiana.
06:40
06:41
Ma he 'atapu.
06:43
06:44
E, e aha 'a ?
06:45
06:48
Tenei, tenei ava nei, enā matou e hana nei i titahi hana
06:51
06:53
paotu te'ā tau hana, hana ana'e 'oe i ha'e hamani :
06:53
06:54
se mettre en rang,
06:55
06:57
he'e io te ha'e vai,
06:57
06:58
he'e io te ha'e kaikai,
06:58
07:00
pe'au ta 'oe hamani,
07:00
07:04
a to'o ta 'oe patu hinu, ta 'oe kātoi,
07:04
07:06
e hu'i'ia nei ma he 'eo 'enana paotu.
07:06
07:09
Ia pe'au ana'e 'oe i te'ā tamaiti : "A to'o ta 'oe hamani tatau numera."
07:09
07:12
"A to'o ta 'oe patu hinu me ta 'oe kātoi."
07:13
07:14
Tu'u io te...
07:13
07:14
E aha tenā mea e kātoi ?
07:15
07:16
La règle.
07:17
07:19
Patu 'oe te 'ā o tenei 'ā.
07:20
07:22
A toi 'oe i titahi vako.
07:22
07:25
Souligne la date d'aujourd'hui avec ta règle.
07:25
07:29
Paotu te'ā tau mea, te'ā tau ponaponatekao, enā e hu'i'ia nei ma he 'eo 'enana.
07:29
07:31
Hu'i'ia nei ma he 'eo 'enana.
07:31
07:37
Pao, ua to'o matou ia - i 'Ua Huna nei, na'u e 'o'omi nei i tu'u 'eo-
07:37
07:39
J'enregistre ma voix.
07:39
07:40
'O'omi au i to'u 'eo,
07:41
07:42
mea haka
07:42
07:47
mea, mea ha'ahaka'ono i te tau tumu hakako a'e 'ite i te tekao ma he 'eo 'enana.
07:49
07:50
'Ite 'oe ae ?
07:50
07:54
Tau tumu hakako mi Tahiti ia he'e mai ana'e, a'e 'ite te tekao ma he 'eo 'enana,
07:55
07:57
a'e vivini i te 'eo 'enana.
07:57
08:02
E hana'ia nei titahi hana, makā hana e hana'ia nei,
08:02
08:05
Paotu te'ā tau hana ma he 'eo farani, hu'i ma he 'eo 'enana,
08:05
08:12
ia pao, 'o'omi te 'eo o te tumu hakako mi 'Ua Huna, mi Tahuata, mi Fatu Iva, mi Nuku-Hiva, Ua Pou,
08:12
08:15
no te , no te ha'ahaka'ono i te'ā tau tumu hakako ia he'e mai mi vaho.
08:15
08:17
No te mea, ia he'e mai ana'e 'atou i 'inei,
08:18
08:20
e hakako 'atou i te tau to'iki ma he 'eo 'enana.
08:20
08:23
Ha'ahamani 'atou i te tau to'iki ma he 'eo 'enana.
08:23
08:24
Ti'ohi 'oe i te'ā ata.
08:24
08:28
Tenei tau tumu hamani mi Tahiti, a'e 'ite te tekao ma he 'eo 'enana,
08:28
08:33
ia he'e mai 'inei io te Henua 'Enana, e hakako 'atou i te 'eo 'enana,
08:33
08:36
no te hakako i ta tatou tama i te tekao ma he 'eo 'enana.
08:36
08:41
No te mea te tau hua'a a'e tekao nei me ta 'atou tau tama ma he 'eo 'enana.
08:41
08:43
Oia'a tenei hana e hana'ia nei.
08:43
08:45
E, totahi atu,
08:46
08:48
ia he'e mai 'atou i 'Ua Huna, ati'i'a ia tekao.
08:48
08:51
Ia he'e 'atou i 'Ua Pou, ati'i'a ia tekao,
08:51
08:54
He'e 'atou i Nuku-Hiva, ati'i'a ia tekao. He'e 'atou i 'una, ati'i'a ia tekao.
08:55
09:00
Nuku-Hiva, o James me Audrey te mea e mea nei, 'inei o au ma he 'eo 'Ua Huna.
09:02
09:04
Tenei 'atou, haka'ono pu 'atou ako'e'ā me tenei tau mea
09:04
09:06
il y a une application sur le téléphone,
09:07
09:09
une application qu'on a créé.
09:09
09:16
Hana'ia, hana'ia e te'ā tumu hakako mi Taioha'e i titahi memau mea 'o'omi i te 'eo.
09:16
09:20
He'e ana'e tenei tumu hakako i 'Ua Pou, hakako pehea, pehea i te tapapa i te tau to'iki.
09:20
09:22
Comment mettre les enfants en rang.
09:22
09:23
ma he 'eo Ua Pou,
09:23
09:25
ma he 'eo 'Ua Huna.
09:25
09:28
Tenei, ia mea ana'e 'atou i te'ā 'eo 'ua huna, nō'u te'ā 'eo a 'atou e 'onō'a.
09:28
09:30
'Eo 'ua pou o Mautai,
09:30
09:34
mi Taioha'e o Teiki, i 'una o Feri me Kahau.
09:35
09:36
'Ite 'atou.
09:36
09:39
Oinei ïa tenei hana e hana'ia nei.
09:39
09:40
Tenei makā hana e hana'ia nei
09:40
09:45
toitoi'ia no tenei 'ehua e 'ua tautini tekau ma hā,
09:47
09:49
tuku'ia atu te'ā tau ha'ina paotu i te tau tumu hakako.
09:56
09:58
Mai meita'i oko tenā hana.
09:58
09:59
E.
09:59
10:01
Mea nui te hana e hana'iāna.
10:02
10:07
Ia 'oe, ia 'oe ho'i ia ha'ati'ohi, pehea te ha'auo i te tau hua'a ha'e ?
10:10
10:11
Tau hua'a ha'e, mea uo.
10:11
10:12
Ae ?
10:12
10:14
E. E 'ite nei au ia 'atou e tekao ma he 'eo 'enana.
10:15
10:18
Me'ā, me he mea'a, ia pahono ana'e ma he 'eo farani,
10:18
10:19
t's,
10:22
10:27
e a'e 'atou e 'itē'a e aha anaeie pekē i tenei tamaiti ako'e'a tekao anatu ma he 'eo 'enana.
10:29
10:30
E.
10:31
10:37
Enā me te tau hua'a, tau motuakui, a'e 'ite oko i te tekao ma he 'eo farani, ma he 'eo hao'e.
10:37
10:39
Tenei,
10:40
10:47
hua o 'atou te'ā e hakako a'a ia 'atou i te tekao ma he 'eo hao'e eti'a e ko'aka ia 'atou e tekao me ta 'atou tau to'iki.
10:47
10:49
E vivini ana 'oe ?
10:49
10:51
Vivini ana 'oe.
10:51
10:54
Te'ā tau motuakui e tahi 'ehua o matou.
10:55
10:56
Oia'a ta'u mea e ha'ameta'u nei, he'e ana'e
10:56
11:01
he'e ana'e au ma mea, he'e ana'e ma 'ina, ma Vaipae'e, ma Hokatu, e 'ono nei au ia 'atou e tekao nei ma he 'eo farani
11:01
11:06
me'ā, me he mea a'e 'atou e au'a e au'a ia tekao ana'e ma he 'eo farani.
11:07
11:10
A'e 'atou e hei a'a ia tekao ana'e ma he 'eo Hao'e.
11:10
11:20
Me'ā eti'a e vivini te'ā tamaiti a īa, ua 'i'o te'ā hakatu, na īa e hakako tenei e hakako ia īa, ha'ahei haka'ua ta īa 'eo hao'e teia e vivini te'ā tamaiti a īa.
11:22
11:27
Tau to'iki e vivini 'atou. Noatu 'oe e tekao ma he 'eo 'enana, e vivini 'atou.
11:28
11:29
Vivini 'atou.
11:29
11:40
Tenei, oiana titahi tekao, pehea'oa, mea ha'amaeka oti te ma'akaau o te tau motuakui,
11:40
11:41
e
11:42
11:48
noatu ho'i a'e te'ā to'iki e hakahua mai ma he 'eo 'enana, e vivini īa.
11:48
11:48
E.
11:48
11:52
Mo'i ho'i e avai, mo'i ho'i e tuku i te tekao
11:52
11:54
a tohe anau ho'i te tekao ma he 'eo 'enana.
11:54
11:55
Ma he 'eo 'enana.
11:54
11:58
Mo'i ho'i na 'oe, motua e hika ma ''oto o t e'eo hao'e,
11:58
12:03
hua 'eo ho'i a'e te mea e pe'ehū toitoi, a'e hei toitoi.
12:03
12:05
Oiana, oiana.
12:05
12:05
A'e he
12:05
12:06
n
12:06
12:14
Titahi keke ma'akau 'oe e ha'ameta'u titahi tau motua ako'e'a kui
12:14
12:18
A'e vivini te to'iki. Te ha'ameta'u, haka'ina oti.
12:18
12:21
'Ite 'oe ? Haka'ina a'e 'ite te tekao ma he 'eo farani.
12:21
12:22
Oia hua mea,
12:23
12:27
ia tekao 'atou ma he 'eo 'enana, te'ā tau to'iki, e vivini'a.
12:27
12:29
E vivini'a.
12:29
12:31
Me'ā, a'e 'atou e kaki e ha'ahananui ia 'atou.
12:32
12:35
Titahiu kahio, titahi pakahiuo, tekao'ia o matou i 'una,
12:36
12:37
tekao'ia mai te'ā pakahio e :
12:37
12:41
"E ! Pehea to 'oe uo i te tekao ma he 'eo 'enana,
12:41
12:44
ia tekao 'oe ma he 'eo 'enana, pahono mai ma he 'eo farani ?
12:44
12:46
Ia pe'au 'oe,
12:46
12:50
te'ā pahono mai ma he 'eo 'enana, pahono mai te'ā tau to'iki : 'A a'e matou e kaki e tekao ma he 'eo 'enana.
12:53
12:55
Pahono atu au i te'ā pakahio :
12:55
12:57
"'Ite 'oe, tenā hakatu,
12:58
13:00
me he mea aanaiho e pe'au 'oe i te'ā tamaiti
13:01
13:03
popou'i u va'a : Kaki 'oe e he'e i te ka'u kohi ?
13:03
13:05
Ia pahono te'ā tamaiti :
13:05
13:07
"A'o'e, a'e au e kaki." Vaipu 'a e ?
13:07
13:10
Ia pe'au ana'e 'oe ia te'ā tamaiti a 'oe : A hano a ho'oi i ta 'oe porā,
13:10
13:13
pahono mai : "A'e au e kakī. U avai 'oe ?
13:13
13:14
Hua mea anaiho me te 'eo.
13:15
13:16
Hua mea anaiho.
13:17
13:18
E.
13:19
13:21
A pe'au : A tekao ma he 'eo 'enana !
13:21
13:22
Me meae pekē, a pekê !
13:22
13:26
Tau to'iki, mea vivini. A'e kaki e ha'ahananui ia 'atou.
13:26
13:28
Vivivni, ai.
13:28
13:29
Ia tekao ana'e 'oe ma he 'eo 'enana, e vivini.
13:31
13:33
A'e kaki e mea.
13:35
13:38
Ma 'una atu, 'inei i 'Ua Huna, nei to'u ti'ohi'ia
13:38
13:40
to'u ti'ohi'ia, te tau hua'a, mea tekao ma he 'eo 'enana.
13:40
13:41
Mea tekao.
13:42
13:45
E 'ite ihoa 'oe, e tekao hoa 'atou ma he 'eo 'enana.
13:45
13:47
Ena me tahipito tau motu, u 'ite aī !
13:48
13:50
E, a'e tekao haka'ua ma he 'eo 'enana.
13:51
13:56
Oia'a hua mea, a'e ko'aka iā'u e ha'ateka oko i te tau hua'a i 'inei.
13:56
13:59
No te mea u 'ite au enā me te tau hua'a mea tekao hoa ma 'oto te 'eo 'enana.
13:59
14:05
Koko'oua. 'Inei te'ā tau to'iki a Ipere,
14:05
14:06
mea hei e hano e ha'a'avei
14:06
14:08
tekao ana'e ma he 'eo 'enana.
14:08
14:12
'Ua Tapapohue, Mataaumiti, paotu te'ā tau to'iki ia tekao ana'e, ma he 'eo 'enana.
14:12
14:16
No te mea e tekao me te tau motuakui, me te tau koko'oua i ta 'atou tau to'iki, ma he 'eo 'enana.
14:17
14:19
Ma he 'eo 'enana. Vai pū na te ha'ehamani e tekao ma he 'eo farani.
14:19
14:20
'E tenā tau to'iki,
14:22
14:29
e, noatu io te ha'e mea tekao ana'e ma he 'eo 'enana, he'e mai i ha'ehamani a'e 'oe e 'ite mai te kohi'i i 'una o te 'eo farani, 'eo hao'e
14:29
14:30
Kanahau oko.
14:31
14:37
E, oiana ho'i titahi mea e ha'a, ha'a'aka oti
14:37
14:45
te'ā, te hakatu meita'i ho'i o te tekao toitoi'ia ma 'oto te'ā e 'ua? NA 4EO E 4UA;
14:45
14:46
E.
14:46
14:49
Oia'a ho'i te'ā "bilinguisme".
14:49
14:54
Mea meita'i oko te'ā no te, no te tama, no te to'iki.
14:54
15:02
'Ite'ia ho'i. Mea nui te hakato'o'ia i 'oto o te meita'i'ia o te to'iki i te tekao'ia e 'ua ako'ae'a e to'u 'eo.
15:02
15:04
A'e na te'ā e ha'akohi'i.
15:04
15:06
Totahi atu te meita'i.
15:04
15:06
Totahi atu ho'i te meita'i e.
15:07
15:09
Oia'a ha'ana titahi tekao e
15:09
15:13
E, u 'ite 'oe, u pe'au'ia hoa e mea. Nai 'oa i pe'au, Vernaudon ?
15:14
15:17
Le bilinguisme au niveau du cerveau
15:17
15:23
No te 'o'o o te to'iki, mea kanahau. No te mea e 'ite 'atou, tenei memau, enā e 'ua inoa no īa.
15:23
15:26
Ça permet de mieux inhiber les enfants
15:26
15:27
Titahi, tenei ata,
15:27
15:31
te'ā, tu'u he'e'ia mai 'inei, pe'au'ia e au ia 'oe, te'ā tau 'ā, tau to'iki ia tekao ana'e, ma he 'eo 'enana.
15:31
15:32
Ma he 'eo 'enana.
15:32
15:34
He'e mai i ha'e hamani, 'eo farani.
15:34
15:36
'Eo 'enana, 'eo farani, 'eo 'enana.
15:36
15:37
Te'ā ava,
15:39
15:44
mea ma'ama atu te'v tau to'iki i te'ā ava i tenei tau to'iki.
15:46
15:51
Te'ā ava, te tau to'iki, mea hana maeka no 'oe no te hakako.
15:51
15:53
Ils étaient plus disponibles.
15:54
16:03
No te mea, tekao ana'e 'oe i mua, ko'ana ia 'atou e haka'ono ia 'oe e 'ima miniti, hitu miniti, 'onohu'u miniti.
16:04
16:09
Tau to'iki i tenei, e tahi miniti e 'ua miniti, ua he'e te ma'akau i vahi kē.
16:09
16:11
Ua he'e 'atou i vahi kē. Aha oti ?
16:11
16:15
Me he mea nui oko, nui oko te memau io he 'o'o.
16:15
16:18
Ako'e'ā a'e hei a'a me 'atou te'ā memau e hakako'ia'a.
16:18
16:23
'Omua, 'omua nei, a'e teve'e te tau to'iki, u vivini.
16:23
16:28
A'e teve'e te tau to'iki, u mau koekoe ia 'atou te tau memau, ta 'oe memau ia hakako.
16:29
16:33
Tenei, ko'ana ia 'oe e tekao i tenei 'ā, o'io'i u maha'e.
16:34
16:36
Oia'a hua mea, ha'ahua haka'ua. Hakako haka'ua 'oe.
16:38
16:43
Te'ā no te ha'ahei'ia, no te ha'ahei'ia pa'i me te'ā tekao a Vernaudon e pe'au nei.
16:45
16:50
Tau to'iki e 'ua 'eo, e to'u 'eo, e hā 'eo mea taetae.
16:51
16:58
Mea taetae, mea'a totahi atu te kanahau mei te mea e 'ite 'atou tenei 'eo, 'eo hao'e mea kē, 'eo menike mea kē, 'eo paniora mea kē.
16:58
17:00
Umo'i ho'i e kava'i.
17:00
17:01
Totahi atu te kanahau.
17:05
17:10
Oiana titahi hakatu, pe'au'ia i te tau hua'a mea ha'auo ia 'atou e tekao ma he 'eo 'enana
17:10
17:14
"nui te 'eo o to 'atou tau tama, totahi atu to 'atou kanahau."
17:13
17:14
E oiana.
17:14
17:16
To 'atou 'o'o.
17:17
17:21
E vai'a ho'i te'ā hakatu o te'a tau motua e pe'au nei "u maha ?"
17:21
17:22
Ee.
17:22
17:28
Maha hua 'eo nei ? A'e ma'ama te to'iki. Mea ha'ama'ama e to'o te'ā 'eo farani. U maha ho'i te'ā 'eo 'enana ?
17:28
17:29
E titahi
17:29
17:32
hakatu me he mea ho'i e pe'au'ia ē,
17:32
17:38
totahi atu ho'i te ma'ama o ta 'oe to'iki me he mea mea 'i'i īa i 'oto o to īa 'eo tumu, te 'eo 'enana.
17:37
17:38
'Eo 'enana.
17:38
17:40
Ua 'i'o ia te'ina hakatu mea ha'a
17:40
17:41
mea ha'auo.
17:41
17:42
Ha'a uo.
17:42
17:43
Ha'auo haka'ua.
17:44
17:49
A'e ko'ana haka'ua ia tatou e pe'au haka'ua : "E 'eo taetae to 'oe 'eo tumu, ha'apohu'e.
17:49
17:51
A'e 'ava haka'ua.
17:51
17:54
E ho'o ihoa i 'oto o te tau hana kato'o'ia a te tau tuhuna.
17:55
17:59
E ma 'una atu, ua hei ihoa te'ā tekao pe'au'ia nei
17:59
18:02
"tau to'iki hou i tenei tau 'ā, mea hananui.
18:03
18:04
Hannanui.
18:04
18:08
E aha ta 'oe pahono'ia i te tau motuakui. Pe'au mai 'oe i kapō nei,
18:08
18:11
e vai'a te 'enana e pe'au nei ia 'oe
18:11
18:15
"Me he mea e tekao au ma he 'eo 'enana, pehea ho'i te tekao atu, a'e makimaki e hakako ?
18:15
18:18
A'e e makimaki, a'e ho'i e uo hua to'iki nei.
18:18
18:21
A'e teve'e u pa'opa'o, a'e uo, a'e kaki.
18:21
18:25
E vai'a te tau motua e pe'au nei : "Totahi atu hoo'i
18:25
18:28
i tenei a'e ko'aka ia 'oe e pekē oko, a'e ko'aka ia 'oe e pehi.
18:29
18:32
No te'ā mea ho'i "Droits de l'enfant".
18:31
18:32
Na te ture.
18:32
18:34
E pekē'ia, ha'ature'ia ho'i.
18:35
18:37
Pehea ho'i to 'oe pahono i te'ina ?
18:37
18:41
A mea, to'u pahono i te'ā tau hua'a,
18:42
18:45
me mea a'e meita'i e pehi, a tekao.
18:45
18:47
A pehi, a pehi me te tau ponatekao.
18:48
18:50
Pao u hakako, hakako
18:50
18:55
Io te ha'e, a'e na te tau to'iki e ha'ate'e i te tau motuakui.
18:56
19:00
Ua 'ite 'atou : tau motuakui, tau to'iki, a'e na 'atou e ha'ate'e ia 'atou.
19:01
19:03
Tuku te'ā mea i 'una o te 'eo.
19:03
19:04
'una o te 'eo.
19:04
19:08
Mo'i na 'atou e pe'au mai ia 'oe e aha ta 'oe 'eo e tekao me 'atou, ae.
19:08
19:11
Tekao 'oe ma he 'eo 'enana, a pahono mai ma he 'eo 'enana.
19:11
19:15
Pe'au 'oe "A he'e te ka'u kohi.", a he'e veve i te ka'u kohi. Haka'ono.
19:15
19:18
Ma he 'eo hao'e, a pahono mai ma he 'eo hao'e.
19:20
19:24
Oia te, pehea'oa e pe'au ana'e, te'ā e hakatu te'ā no te motuakui,
19:24
19:28
on parle de l'autorité parentale même dans la langue.
19:28
19:33
Mo'i ana'iho i 'una o te hakatu hana, te pakaihi'ia, haka'ono i te motuakui.
19:33
19:34
Ati'i i 'una o te 'eo.
19:34
19:41
Mi he mea e pe'au 'oe i ta 'oe tamaiti a tekao ma he 'eo 'enana, a tekao. Tekao ana'e au ia 'oe ma he 'eo 'enana, a pahono mai ma he 'eo 'enana.
19:41
19:42
Ati'i'a titahi.
19:42
19:44
Ti'ohi au oia'a titahi : E he'e ma he 'i'i.
19:44
19:45
Ti'ohi au.
19:45
19:47
Mi he mea a'e te tau to'iki e uo oko,
19:47
19:50
me'ā i 'inei, mea uo, mea uo te tau to'iki.
19:50
19:55
Te'ā tau hana a matou, me he mea a'u e pe'au nei ia 'oe, te'ā tau ha'akakai hao'e i hu'i'ia nei ma he 'eo 'enana.
19:55
20:00
Pao e, e pe'au pa'i matou i te tau to'iki : "Aia, a hakakai 'oe."
20:00
20:05
Ha'akakai 'oe i te tau to'iki, tau motuakui i tenei ha'akakai o Matua lapin.
20:07
20:10
To'o' 'atou i te'ā, enā ho'i me te mea, te maquette, to'o 'atou
20:10
20:12
ha'akakai 'atou. Ia pao
20:12
20:15
mea oko te'ā ka'i'e o te'ā tau to'iki.
20:16
20:25
Kohea hea ! Momona te mea. Mea momona te nao. Mea kai te pa'aoa vi'i henua i te nao !"
20:25
20:27
'Ite 'oe te'ā tau ponaponatekao.
20:28
20:29
"Mea kai te mea,
20:29
20:31
pao ana'e te "grenouille",
20:31
20:36
no te mea ahe mea ma he 'eo 'enana, 'umihi'ia e matou i titahi ponatekao hei : te rana.
20:36
20:40
" Mea kai te rana i te tikau'e, mea oko te to'omanu.
20:40
20:42
O au a'e au e kai i te tikau'e.
20:42
20:44
E rana anaiho te mea e kai."
20:44
20:46
'Ite 'oe te'ā tau memau.
20:46
20:51
Hana ana'e 'atou, e mea oko te koakoa o te'ā tau to'iki ia hana ana'e
20:51
20:54
No te mea tau motuakui e 'ono ho'i i te tau ponatekao :
20:54
20:56
"E, e aha te'ā memau e "nao" ?
20:56
20:58
E aha te'ā mea "honie nui".
20:58
21:01
"Honie nui Matua lapin i te kai'ia te karoti.
21:01
21:07
U makimaki Matua lapin e hano ti'ohi io te rana e aha ta īa kaikai.
21:08
21:11
Io te vorepe, io te manu,
21:11
21:14
he'e io te manu : "Manu e aha ta 'oe kai ?
21:14
21:15
Ta'u kai e i'o.
21:16
21:20
Mea oko te to'omanu tenaā kaikai a 'oe !
21:20
21:22
Tu vois, te'ā tau memau ati'i'a.
21:22
21:24
Ce sont des choses simples mais,
21:24
21:26
me'ā ia haka'ono 'oe i te'ā tau to'iki i te tekao'ia,
21:26
21:29
e kata 'oe, e koakoa 'oe, e
21:29
21:31
totahi atu, ka'i'e te'ā tau to'iki, ua 'ite
21:31
21:33
pa'i te tekao ma he 'eo 'enana.
21:33
21:40
E aha to 'atou hakatu ia hua mai 'atou mei io he ha'e. Ia tekao ana'e 'atou me to 'atou motuakui, e aha ta 'atou mea e pe'au ?
21:40
21:43
Te'ā tumuhakako o au 'inā o Hina, ta īa e maternelle.
21:43
21:46
E to'o īa i te'ā maquette me te'ā tau 'enana i 'oto,
21:46
21:49
e to'o tenei tamaiti i te'ā maquette, hua io te ha'e.
21:49
21:51
Pao u ha'akakai.
21:51
21:53
To'o te'ā tau motua me ta 'atou vini
21:53
21:57
ua 'o'omi tenei hana a tenei tamaiti e he'e nei ma he 'eo 'enana
21:57
21:59
pao mi te mea a'e hei, na te'ā motuakui e mea.
21:59
22:04
Oia'a titahi ata mea ha'auo haka'ua i te tau motua kui e tekao ma he 'eo 'enana me ta 'atou tama.
22:04
22:12
Pao ia hua mai ana'e te'ā tamaiti io te ha'e hamani me te'ā vini ako'e'ā me te'ā mea 'o'omi'ia mea
22:12
22:15
ensuite les parents envoie par Messenger la vidéo.
22:15
22:17
Comme ils ont un groupe Messenger, ils prennent la vidéo,
22:17
22:19
pao u ti'ohi te'ā tau to'iki,
22:19
22:23
ha'ahei i hea te vahi hei, i hea te vahi a'i hei.
22:23
22:27
Tenei, te'ā m'ī pao'ia au,
22:29
22:31
te'ā tau 'ā enā īa he maternelle,
22:32
22:39
Hua īa io te ha'e : "'A ua na'o te ha'ina ki'i 'enana a mea
22:39
22:42
a, o ai oti tenei ? Tchoupi.
22:43
22:45
Ua na'o te ha'ina ki'i 'enana a Tchoupi.
22:45
22:47
Haka'ono a'a te'ā kahio 'Atua.
22:47
22:50
Pe'au atu ai :" E aha tenā mea a 'oe e pe'au ana e Vai'ei nui ?
22:50
22:53
-Ha'ina-ki'i-'enana a Tchoupi, ua na'o.
22:53
22:55
- E aha te'ā mea e "ha'ina-ki'i-'enana" ?
22:55
22:57
- E mea e "doudou".
22:57
22:58
Ae.
22:58
23:03
Ha'ahei te'ā pakahio : Ahe ha'ina-ki'i-'enana, e pa''aki'i.
23:03
23:08
'Ite 'oe te'ā mea e tamaiti, ia to'o ana'e 'oe ia īa, e ha'ahoni 'oe ia īa me to 'oe ki'i.
23:09
23:12
Hani ana'e īa me to 'oe ki'i, e va'e anatu īa me 'oe.
23:12
23:14
C'est comme un doudou.
23:14
23:15
E pa'aki'i.
23:15
23:17
Te'ā tau memau ati'i a'a, pao u ha'ahei.
23:18
23:24
E, e mea ho'i, hakava'a haka'ua i te'ā tau ponatekao a te'ā tau koko'oua.
23:25
23:32
Tenei o matou, ia hu'i ana'e matou ma he 'eo 'enana "doudou", to matou ma'akau, ahamea eha'a i 'Ua Huna.
23:32
23:33
Eia ena'a.
23:33
23:34
Enā me te tau ponatekao.
23:35
23:37
Ati'i me te'ā mea a'u i pe'au nei ia 'oe i kapo'a ; "honie".
23:37
23:40
"Ua honie nui matua lapin i te kai'ia i te karoti.
23:40
23:41
Kikiha.
23:42
23:43
Tekao'ia e au i te'ā pakahio.
23:43
23:48
Pe'au te'ā pakahio : "A'o'e, "honie nui" a'e no te kaikai, no te 'enana.
23:48
23:52
A me he mea anaiho : ia he'e mai ana'e te'ā 'enana paotu te 'ā,
23:52
23:55
he'e mai io 'oe, he'e mai te kaikai, he'e mai moe io 'oe.
23:55
23:59
Pe'au 'oe : "E mea honie'a te 'ite'ia ia 'oe ! He'e a'e 'oe mi 'inei !
23:59
24:00
Huihui ae.
24:01
24:03
A'e no te kaikai.
24:03
24:06
Pe'au'ia e au i te'ā pakahio 'Atua : 'Aa !
24:06
24:09
Honie no te 'enana. U pa'opa'o 'o e i te 'ite'ia i te'ā 'enana.
24:09
24:13
Pe'au : E. Te'ā tau mea ia 'ite ana'e 'oe, e ha'o 'oe i te'ā 'enana.
24:13
24:16
A he'e a'e 'oe mi 'inei, honie 'a ! Honie nui au ia 'oe.
24:17
24:18
A'e 'ava te kaikai.
24:17
24:18
Hope'a ko'e ho'i te he'e mai.
24:18
24:19
Ee.
24:20
24:22
A'e ho'i no te kaikai. Kaikai "kikiha".
24:23
24:28
Kikiha au te kai'ia i te karaihi. Karaihi kai ananu te karaihi : kikiha'a !
24:28
24:33
Tenei te hu'i'ia o matou ma he 'eo 'enana te'ā ha'akakai o Matua lapin : honie.
24:34
24:35
On a cherché dans le dictionnaire.
24:35
24:38
Ko'ana'ia ia matou, honie oia'a.
24:38
24:41
Pe'au'ia e te mata'ama "A to'o i tenā ponatekao.
24:41
24:44
Tau ponatekao hou ho'i, a'e tekao'ia nei.
24:45
24:46
Mea nui.
24:46
24:49
Mea nui te tau ponatekao a matou i 'umuhi nei.
24:49
24:52
Titahi hakatu te'ā. Titahi hakatu te'ā.
24:52
24:54
Tau to'iki i ha'e hamani, mea ka'i'e.
24:54
24:55
Mea ka'i'e.
24:55
25:01
Mea'a, ia he'e ana'e ma vaho ss
25:01
25:02
a'e au e vivini nei
25:02
25:04
ia he'e ana'e i te ui, ma he 'eo farani.
25:05
25:10
Titahi mea ia haka'oko ana'e au i te'ā tau tumu ui i te hakako'ia ma he 'eo farani, e ha'o au.
25:10
25:15
Va'e nei matou i te tau tumuhamani i te 'eo 'enana teia e hakako 'atou i te 'eo 'enana
25:15
25:17
i te ui, a tekao ma he 'eo 'enana.
25:18
25:22
Oia'a te vahi hakako'ia i te 'eo : ha'e hamani, io te ui.
25:23
25:24
Te ui ma he 'eo farani.
25:25
25:27
He'e 'oe i Hane, i Hane e ti'a noa.
25:27
25:29
E ti'a noa. Ia tekao ana'e hoa te tau tumu ui ma he 'eo 'enana.
25:29
25:31
Hokatu, e.
25:31
25:33
'Inei, ma he 'eo farani.
25:41
25:42
E, e aha to 'oe ma'akau
25:42
25:54
i 'oto te, tenei ha'ina nei. No te mea u pe'au ho'i te motua kui oia'a titahi ha'ina i taui i te hakatu pohu'e'ia io te ha'e.
25:54
25:58
I ha'atotahi atu ho'i te 'i'i i te 'eo farani, tenei vini.
25:58
26:01
Ee, internet, You tube.
26:02
26:06
'A tu'u ma'akau, a'e te mea kanahau oko.
26:06
26:09
Mea u tekao'ia ma he aoma'ama.
26:09
26:11
A'e kanahau oko tenā mea na te tau to'iki.
26:11
26:14
Titahi ata, pe'au, haka'ite au ia 'oe e mea,
26:14
26:15
Maria ?
26:15
26:16
Marie.
26:16
26:17
Marie.
26:18
26:23
I Hane, enā me titahi tamaiti, e to'u 'ehua o īa.
26:23
26:24
Ae, to'u 'ehua.
26:24
26:29
Ia 'ite ana'e īa i te memau pohiu'e : peto, puaka e manu.
26:30
26:37
Suare, 'ite 'oe ia pe'au ana'e īa te inoa o te'ā tau memau pohu'e e 'eo menike. Ma he 'eo menike.
26:37
26:39
Ia 'ite ana'e te puaka : pig.
26:39
26:41
Chicken, dog.
26:41
26:44
A'e 'ite te inoa ma he 'eo farani me te inoa ma he 'eo 'enana.
26:45
26:46
Ti'ohi pa'i 'oe i te'ā mea.
26:46
26:47
Mea'a ua hani
26:47
26:49
ua hani īa i te mea te
26:50
26:52
Mea hei ihoa, ha'amau'ia e īa i te'ā tau mea, me'ā.....
26:54
26:55
Maha oti.
26:56
27:03
Tenei na te ha'e hamani e hana haka'ua meaz hakako ia īa : "Dog, peto, chien".
27:03
27:06
"Pig, puaka, cochon.
27:06
27:11
Horse, suare, horave, cheval."
27:15
27:20
Enā nui te mea e tuku'ia i 'uka o te tau tumu hakako, te ha'e hamani.
27:21
27:21
Mea nui.
27:21
27:23
A'e oti e hana haka'ua'ia nei i he ha'e.
27:24
27:27
E, no te 'eo e, e.
27:27
27:28
'Eo,
27:28
27:34
e hana'ia nei titahi hana karaihā i te ha'e hamani no te ha'ahua i te 'eo 'enana.
27:35
27:39
'Eo 'enana i te tau to'iki no to 'atou meita'i ihoā.
27:39
27:51
'I'o no to 'atou ti'a'ia tu'ia tama 'enana 'e totahi atu, te tau kato'o'ia a te tau tuhuna, mea meita'i no to 'atou kaituto'ia, no to 'atou 'o'o.
27:55
28:00
'Eo farani paotu te, mea nui te 'enana. E hia tatou, e hia Farani paotu ? E ono 'onohu'u mirioni ?
28:00
28:01
E te'aka te hitu.
28:01
28:05
Ee. Ti'ohi, mea nui te 'enana te 'ite i te tekao ma he 'eo farani.
28:05
28:08
E hia 'enana e 'ite i te tekao ma he 'eo 'enana ? A'e nui. Tatou anaiho.
28:10
28:11
E'a !
28:11
28:16
La génération de parents de maintenant, c'est la génération la plus difficile.
28:17
28:21
Tau motua 'omua, a'e nui oko te hana a te tau to'iki.
28:23
28:26
He'e i te keu, hua mai ka'u kohi, hiamoe
28:27
28:28
A'e nui oko ta 'oe mea e hakako.
28:28
28:32
I tenei, mea nui te tau memau ma te kaokao o te tau to'iki :
28:32
28:36
tenei ha'ina. Mea kē hoa ïa te he'e i te keu.
28:36
28:44
Mea kē te puhoata, mea kē tenei tau memau,mea kē tau keu ma he ha'e hoko
28:44
28:47
mea kē te tau memau hou e hano 'oe e kai ma he ha'e hoko.
28:48
28:52
Y a plus de distraction autour des enfants maintenant qu'avant.
28:52
28:53
'Omua nei, a'e nui.
28:53
28:55
Tatou na pō to'iki, a'e nui.
28:55
28:58
He'e 'oe i ha'e hoko, e manini anaiho me te
28:58
29:03
Tenei enā me te tau bubble tea, aha oti nei, ha oti nei, tau gel.
29:03
29:05
Mea kē hoa ïa tenā tau vini.
29:05
29:12
Tenei, tu'u 'oe te vini, me he mea ua 'ite 'atou, te'ā mea kanahau, te'ā a''e kanahau, te'ā a''e kanahau.
29:12
29:14
Mea kanahau a'e te'ā.
29:14
29:17
Mea kanahau a'e te'ā. Ia to'o 'oe te'ā 5000, ua uē.
29:18
29:25
Ti'ohi 'oe, tau motua kui i tenei ava nei, oia'a te motuakui hananui oko no te hakako i ta 'atou tama.
29:25
29:32
Ma 'una atu, enā me tenei ture pe'au'ia nei mo'i e ha'auē, mo'i e kukumi haka'ua i ta 'atou tama.
29:33
29:35
Me'ā i tenā kekē u hei ihoa. Hei ihoa me au.
29:36
29:41
Tatou, tatou 'omua nei, kumia'ia nei tatou na te tau motuakui ae :
29:41
29:44
pupā purumi, te taka, te tou'a.
29:45
29:46
te kahui.
29:46
29:48
Kahui he tumu 'akau.
29:48
29:54
Me, mea'a, oia'a te tau to'iki putu'i oko : te'ā tau to'iki otatou.
29:54
30:01
Tenei tau to'iki i tenei ava nei, tu'u ti'ohi'iaa, ahe mea, a'e tatou e hemo ia 'atou, ta tatou hana e hana nei 'omua.
30:05
30:10
Totahi atu te kumia te motuakui ia 'oe, totahi atu te hana i te tau hana a'e hei.
30:10
30:12
Piki he tumu 'akau, piki he mea
30:12
30:16
'Ite 'oe i tenei tau to'iki, a'e ko'ana haka'ua e piki he tumu 'akau, pekē'ia e te motuakui.
30:16
30:18
Mai'a, enā me te eriko.
30:18
30:23
Hua tau to'iki nei e piki nei he tumu 'akau, pekē i ta 'atou to'iki i tenei. A'e kaki e piki.
30:23
30:27
Mai'a enā me te eriko, enā me te taote i tenei pao paotu.
30:27
30:29
A'e, toitoi'ia, ia topa, enā me te eriko.
30:29
30:32
'Omua nei, e he'e 'oa ma he poti.
30:33
30:40
E he'e nei te tai imua, e he'e te tau to'iki e ha'ataetae oko'ia nei : mao'i oko'ia.
30:40
30:45
On prend trop, on chouchoute trop nos enfants.
30:47
30:51
E 'ite nei hoa au i te motua, a'e 'atou e pehi nei i ta 'atou to'iki.
30:51
30:52
A'e pehei nei.
30:52
30:56
Mea 'ono hoa te tau to'iki. Ati'i tenā tau to'iki au, mea 'ono.
30:56
30:58
A'e au e pehi nei me'ā mea 'ono.
31:00
31:00
Mea 'ono.
31:00
31:04
Titahi motua he'e mai'ia io'u : E Teva, no te aha 'oe i horo ai ?
31:05
31:09
Pe'au au : "E te'ā kaiū maha'i te he'e mai'ia i te ha'e hamani 'e'e, ke'eke'e te mata.
31:09
31:11
To 'oe ma'akau e vai pū au ?
31:12
31:15
Pe'au au : O au e ta'a i te mutoi farani.
31:15
31:17
Hanapē'ia e 'oe i ta 'oe tamaiti.
31:17
31:20
- 'Ite 'oe, matou i 'omua, ma he kumia te harē.
31:20
31:26
Tenei a'e meita'i e kumia e tuku'ia he 'ima o te mutoi.
31:27
31:29
Pe'au au : E, ti'ohi 'oe ia 'oe, ti'ohi 'oe i tenā tamaiti.
31:29
31:33
Mi ia 'oe mea putu'i. Me'ā o 'oe
31:33
31:41
'Oe i 'omua nei e kumia'ia nei, a'e ū ti'ohi au i to 'oe putu'i, a'e ū te putu'i o tenā maha'i. Mea putu'i a'e 'oe.
31:42
31:48
Pekē. A pehi, me'ā mo'i e pehi i te tau pehi e mea hoa.
31:49
31:51
Ha'ahei, ha'ahei te 'onaki.
31:51
31:52
Me he mea e pehi, e pehi.
31:52
31:54
Cas extrême, ua pehi.
31:55
31:56
Me'ā ha'ahei.
31:56
31:57
Ee.
31:58
32:01
Pehi 'oe no te mea ua hana'ia i titahi hana a'e hei me 'oe.
32:01
32:07
Enā me te'ā tau to'iki me he mea oia'a ananu ta 'oe hana, pehi, pehi, pehi, a'e 'ono haka'ua i te pehi.
32:08
32:10
Oia'a hua mea, u to'o te tou'a, u tā me te tou'a.
32:10
32:12
A'e 'ava te tou'a, ua to'o titahi mea kē ua tā.
  • Université du Pacifique
  •  
  • Maison des Sciences de l'Homme du Pacifique
  •  
  • Equipe d'accueil sociétés traditionnelles & contenporaines en Océanie
  •  
  • Fond pacifique
  • Tahiti Ingénierie
  •  
  • ARC Centre excellence for the dynamics of language
  •  
  • PARADISEC